- medic primar dermato-venerologie
- doctor in stiinte medicale
- competente in dermatologie estetica si chirurgicala
Eruptiile la lumina
Eruptiile la lumina reprezinta cele mai frecvente forme de fotodermatoze (fotodermatite) si se prezinta ca o hipersensibilitate a pielii la anumite lungimi de unda din spectrul solar, dupa o expunere cel mai adesea in primele saptamani insorite, fara fotoprotectie.
Eruptiile la lumina se manifesta prin prurit (mancarime), prin aparitia unor pete rosii si mici la nivelul pielii, deasemeni prin iritatii dureroase care se pot confunda cu urticaria sau mici vezicule caracteristice. Eruptiile la lumina pot provoca si usoare senzatii de arsura sau de intepaturi locale.
Se stie ca pielea, prin pozitia ei anatomica, realizeaza una din cele mai importante functii ale ei: functia de bariera si astfel este permanent supusa factorilor externi – frig, caldura excesiva, umezeala, radiatie solara etc.
Deoarece ziua este in crestere si in curand radiatia solara va stapani de dimineata pana seara, vom aborda unele din actiunile acesteia asupra pielii noastre – eruptiile la lumina. “Alergia la soare“ este un termen impropriu, foarte larg, care include multe entitati si care nu diferentiaza numeroase eruptii unele de altele, cu mecanism de producere si aspect diferit.
Terminologia este variata in functie de tara, de scoala respectiva de dermatologie si de diferente intre multiple forme: lucita estivala benigna, hidroa estivalis, eruptia polimorfa la lumina, eruptia juvenila de primavara.
In mod tipic eruptia apare la inceputul sezonului insorit, la persoane tinere, pe zonele expuse luminii solare – fata, pavilioanele urechilor, decolteu, membrele superioare si este formata din placi si placarde rosii-violacee, cu mici papule (mici ridicaturi ale pielii) si vezicule, uneori cu aspect de “semn in tras la tinta”, cu prurit (mancarime de piele) si uneori arsura locala. Faptul ca eruptia la lumina apare brusc si este pruriginoasa alarmeaza pacientul si il aduce la medic. Uneori nu este vorba de expunere directa la soare, poate apare si dupa insorirea prin parbrizul masinii sau un geam cu suprafata mare.
Diagnosticul este in principal clinic, orientat de dispozitia leziunilor pe zonele descoperite si aparute primavara si inceputul verii, dar se poate apela si la diagnostic paraclinic – in esenta fototeste cu lungimi de unda specifice, care reproduc eruptia la lumina.
Evolutia este simpla, cu vindecare in cateva zile prin evitarea soarelui si tratament usor; de obicei apare un fenomen de “toleranta la soare” incat nu se mai repeta la expunerile din acelasi sezon.
Tratamentul este simplu, bazat in principal pe fotoprotectie (palarie, ochelari, camasa cu maneca lunga si bineinteles creme fotoprotectoare cu indice inalt SPF 50), la care se adauga creme calmante blande cu dermatocorticoizi, antihistaminice pentru calmarea pruritului. Pacientul trebuie avertizat asupra posibilitatii reaparitiei eruptiei in sezonul estival urmator si a obligativitatii masurilor de fotoprotectie, dar uneori si iarna, cu ocazia expunerii de exemplu pe partia de ski.
Dr. Madeleine Nechifor – Contact
Medic primar dermato-venerologie , doctor in stiinte medicale , competenta in dermatologie estetica si chirurgicala